NOSTRA SILVA CȂŞTIGĂ PROCESUL CU FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIA ŞI CHRISTOPH PROMBERGER

0

material realizat în colaborare cu Nostra Silva.

Conservation Carpathia şi Christoph Promberger au dorit instituirea unei cenzuri perpetue cu privire la activitățile lor

Curtea de Apel Braşov, prin decizia civilă 923 din 4 iulie 2019 pronunțată în dosarul 4579/62/2017, a respins cererea de chemare în judecată formulată de Fundația Conservation Carpathia şi Christoph Franz Johannes Promberger împotriva Nostra Silva – Federația Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din Romȃnia şi a preşedintelui federației, Bogdan Ioan Tudor Todoran.

Prin acțiunea civilă înaintată Tribunalului Braşov, Conservation Carpathia şi Christoph Promberger solicitaseră daune morale de 2.250.000 lei, precum şi eliminarea de pe situl www.nostrasilva.ro a unor articole pretins defăimătoare cu privire la activitățile miliardarilor reuniți în proiectul Conservation Carpathia de cumpărare a Munților Făgăraş.

Articolele şi informațiile pretins defăimătoare, despre care Curtea de Apel Braşov a stabilit că “nu sunt lipsite de orice fundament“, aşa cum afirmau reclamanții, pot să fie citite aici (1)aici (2)aici (3) şi aici (4).

Înainte de a deschide procesul, Conservation Carpathia şi Christoph Promberger au obținut “scrisori de sprijin” de la (1) Sir Charles and Lady Burrell (Knepp Castle Estate)(2) Rainforest Concern – Peter J. Bennett(3) WWF Romȃnia(4) Greenpeace Romȃnia(5) Grupul Milvus(6) Societatea Ornitologică Romȃnă – SOR(7) Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare(8) Asociația de Ecoturism din Romȃnia – AER – nişte ruşinoase şi slugarnice cecuri în alb, declarații de “sprijin” sau “susținere” pentru un litigiu care nu exista la momentul semnării lor.

În ceea ce priveşte primul articol pretins defăimător (Paşca Palmer: dovada traficului de influență pentru Conservation Carpathia) Curtea de Apel Braşov a reținut că articolul “prezintă informații factuale necontestate, respectiv că secretarii de stat Erika Stanciu şi Viorel Lascu au fost membrii în consiliul director al Fundației Conservation Carpathia, că Guvernul Romȃniei a preluat o inițiativă ce a aparținut şi a fost susținută inițial de această fundație privată“. Titlul articolului, care se referă la existența unui trafic de influență, reprezintă o judecată de valoare care se fundamentează pe informații factuale, “nefiind aşadar lipsită de orice fundament“.

Cu privire la al doilea articol pretins defăimător (Corupție cȃt Yellowstone în Guvernul Cioloş) Curtea de Apel Braşov a reținut că Fundația Conservation Carpathia “a reuşit să promoveze “3 tehnocrați” în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, anume doi secretari de stat şi un ministru, respectiv pe Erika Stanciu, Viorel Lascu şi Cristina Paşca Palmer, care toți au activat în cadrul fundației reclamante sau în cadrul fundațiilor care au derulat proiecte împreună au aceasta” şi că “pentru punerea în aplicare a proiectului Parcul Național Munții Făgăraş, ministrul Paşca – Palmer a efectuat deplasări cu elicopterul în zonă, refuzȃnd să precizeze sursa finanțării acestor deplasări şi că dată fiind amploarea campaniei de imagine pe care aceasta a declanşat-o, se ajunge la concluzia că implementarea acestui proiect este obiectivul nr. 1 al ministrului“. Instanța a stabilit: conținutul articolului a oferit informații factuale necontestate, iar titlul articolului nu prezintă o problemă în lunima jurisprudenței CEDO întrucȃt sunt prezentate informații veridice.

Al treilea articol pretins defăimător (Conservation Carpathia: Să dăm lovitura! Să-i păcălim pe localnici!) a fost apreciat de instanță că prezintă “informații care se înscriu în contextul de interes general referitor la activitatea desfăşurată” de Conservation Carpathia, menționȃndu-se şi “chestiunea referitoare la achiziționarea terenurilor deținute de obşti, fiind precizat că membrii acestora nu au voie să-şi vȃndă drepturile nimănui din afara obştii“. Curtea de Apel Braşov a reținut că ulterior “s-a procedat în acest mod pentru a achiziționa terenuri ce aparțineau obştilor, cum rezultă din cuprinsul sentințelor civile nr. 216/2018 şi 3124/2018 ale Judecătoriei Cȃmpulung, prin intermediul cărora s-a constatat nulitatea absolută a unor hotărȃri ale adunărilor generale prin care au fost primite în calitate de membri anumite persoane juridice ce nu aveau calitatea de moşnean, ceea ce presupune că afirmațiile pȃrȃților referitoare la modul de dobȃndire a unor terenuri forestiere de către societățile comerciale controlate de reclamantul Christoph Promberger nu sunt chiar lipsite de orice fundament“.

În fine, cu privire la al patrulea articol pretins defăimător (“Romȃnii ăştia sunteți nişte țigani. Sunteți mai rău ca-n Africa.” – C. Promberger, coordonator Conservation Carpathia) Curtea de Apel Braşov a stabilit că “nu se înțelege foarte clar care este fapta ilicită imputată pȃrȃților, de vreme ce se precizează în mod expres că este vorba de o expunere a domnului Dumitru Flucuş, primarul comunei Şinca Nouă, nefiind vorba de afirmații care să fi fost făcute personal de pȃrȃți, iar domnul Dumitru Flucuş a fost audiat în calitate de martor în fața instanței de fond, reiterȃnd cele afirmate cu ocazia interviului publicat pe site-ul Nostra Silva“.

Curtea de Apel Braşov a mai constatat că “nu a fost dovedit faptul că pȃrȃtul Bogdan Ioan Tudor Todoran ar fi accesat fără drept sistemul informatic aparținȃnd reclamantei în vederea difuzării emailurilor private“, aceste emailuri fiind puse la dispoziție de alte persoane, a căror identitate nu a fost dezvăluită, instanța făcȃnd trimitere la principiile CEDO ce protejează sursele jurnalistice.

În finalul deciziei, Curtea de Apel Braşov a criticat şi solicitarea reclamanților de a se institui o cenzură perpetuă pe viitor cu privire la activitatea Fundației Conservation Carpathia şi a lui Christoph Franz Johannes Promberger, o astfel de cerință fiind disproporționată şi incompatibilă cu libertatea de exprimare.

Decizia civilă nr. 923 din 4 iulie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Braşov în dosarul 4579/62/2017 poate să fie lecturată aici. Un recurs declarat de Conservation Carpathia şi Christoph Promberger împotriva acestei decizii se află pe rolul Înaltei Curți de Casație şi Justiție.

Demersul lui Christoph Promberger şi al Fundației Conservation Carpathia este o evidentă încercare de intimidare a proprietarilor de păduri din Romȃniapentru a nu mai face opoziție proiectului faraonic de acaparare a Munților Făgăraş de către miliardarii străini reuniți în această fundație (martorul Bucur Daniel Mircea, anajat al Conservation Carpathia din anul 2013, a declarat în fața instanței că “demersul judiciar şi-ar atinge scopul dacă Federația pȃrȃtă ar susține obiectivul creării Parcului Național” !!!).

Este limpede pentru toate comunitățile locale din arealul Munților Făgăraş că pentru contracararea acţiunilor negative ale Fundației Conservation Carpathia va trebui să ne silim să deprindem iscusinţa de a ne putea lupta cu un adversar atât de perfid şi de bine finanţat, finanţat chiar şi din banii publici, contrar declaraţiilor oficiale.

Mare pericol o să-i pască pe copiii noştri, dacă toţi cei dintre noi care mai suntem buni la ceva, ne lăsăm biruiţi de frică, ne resemnăm  şi abandonăm lupta, adoptând  tăcerea, întrucât atunci celor răi le dăm în continuare apă la moară, iar ei, prin uneltiri strigătoare la cer, se susţin şi se ridică unii pe alţii, în văzul lumii, atrăgând prăpădul şi mânia lui Dumnezeu asupra noastră.

Dumitru Misailescu Panu (19 mai 1957 – 3 iulie 2011)

Distribuie

Lasă un comentariu

Top