Mai multe morminte din perioada timpurie a Epocii Bronzului, inclusiv cel al unui copil alături de care se aflau rămăşiţele unui animal, posibil câine sau vulpe, au fost descoperite în cadrul cercetărilor arheologice cu participare internaţională derulate în acest an în necropola tumulară de la Râmeţ, prilej cu care a fost finalizată campania demarată aici în urmă cu mai mulţi ani.
„Putem anunţa că a fost încheiată cercetarea primului tumul din cadrul necropolei de la începutul Epocii Bronzului, cu o vechime de circa 5.000 de ani, de la Râmeţ”, a spus, marţi, într-o conferinţă de presă, coordonatorul şantierului arheologic, Horia Ciugudean.
Arheologul a precizat că anul viitor se va pune accentul pe efectuarea unor cercetări interdisciplinare, de genetică, de identificare a AND-ului indivizilor care au fost îngropaţi în acest tumul.
Ciugudean a apreciat că, ţinând cont de parteneriatele ştiinţifice derulate aici, acest proiect este probabil cel mai complex proiect de cercetare arheologică din ţara noastră, pentru că el reuneşte şi specialişti de la alte institute şi universităţi din străinătate, respectiv din Germania, Statele Unite ale Americii şi Irlanda.
Horia Ciugudean a adăugat că nu este vorba doar de o săpătură arheologică unde să se urmărească găsirea unor obiecte străvechi, ci de un proiect care urmăreşte reconstituirea peisajului demografic la modul cel mai complex.
Potrivit lui Colin Quinn, de la Universitatea Buffalo din SUA, în acest an au fost descoperite cinci morminte, în care se aflau cel puţin şase persoane îngropate.
Un mormânt mai deosebit, unul care ar fi putut fi făcut ulterior construirii movilei, este cel al unui tânăr, probabil cu vârsta între 7 şi 15 ani, ale cărui oase nu se aflau în poziţie anatomică, şi lângă care s-au găsit doi canini şi o mandibulă aparţinând unui câine sau unei vulpi.
„Pare să fie un depozit amestecat atât cu rămăşiţe umane, cât şi cu unele rămăşiţe animale. În plus, aici se afla un vârf de săgeată”, a precizat Colin Quinn.
Acesta a fost cel mai prost conservat dintre scheletele descoperite.
Potrivit lui Horia Ciugudean, cercetările ulterioare făcute asupra oaselor vor putea stabili dacă este vorba despre un animal vânat sau despre animalul de companie al adolescentului îngropat.
Într-un alt mormânt, a fost identificată o bucată de ceramică, care datează de trei milenii şi jumătate – patru, respectiv mult mai târziu în timp decât înmormântarea în sine.
Doi indivizi, posibil o femeie şi un copil, au fost înmormântaţi într-o altă groapă.
În total, în necropola tumulară situată în zona denumită de localnici „Gugu”, sunt zece morminte documentate din Epoca Bronzului timpuriu, cu cel puţin 12 persoane îngropate. Au mai fost găsite şi gropi din Epoca Bronzului Mijlociu, ceea ce arată că necropola a fost un loc reutilizat şi transformat de-a lungul istoriei.
Anul trecut a fost făcută o descoperire spectaculoasă care dovedeşte practicarea unor ritualuri funerare deosebite, care presupuneau şi excarnaţia parţială sau totală după decesul individului, împreună cu legarea membrelor la depunerea în mormânt,
Potrivit cercetătorilor, tumulul de la Râmeţ prezintă două perioade principale de utilizare.
Prima este legată direct de o comunitate pastorală, care trăia şi îşi înmormânta defuncţii în această zonă spre mijlocul mileniului al III-lea î.Hr. Cea de-a doua etapă este reprezentată de refolosirea movilei în prima jumătate a mileniului al II-lea în.Hr. de către comunităţi aparţinând culturii Wietenberg, care ar fi recunoscut un monument funerar mai vechi, respectiv cu aproape un mileniu, şi l-au resacralizat prin mormintele de incineraţie şi gropi cu ofrande.
Cercetările arheologice de la Râmeţ au debutat în deceniul trecut, în cadrul unui parteneriat între MNU Alba Iulia şi Colegiul Hamilton din SUA, căruia i s-a alăturat mai apoi şi Colegiul Universitar din Dublin, Irlanda.
Se presupune că pe raza comunei Râmeţ ar exista sute de astfel de movile funerare, iar în Apuseni, mii sau chiar zeci de mii.
