Prozelitism în taberele organizate la Oașa și Găbud. Drama unei familii din Craiova după ce băiatul lor a ajuns într-o astfel de tabără dedicată tinerilor

28

Reacții dure în urma anunțurilor despre organizarea de tabere de tineret  ale Arhiepiscopiei Române . Ce se întâmplă la Oașa și Găbud este revoltător.

Părintele unui adolescent din Craiova, care a fost într-o astfel de tabără la Manastirea Oasa, judeţul Alba, descrie drama şi traumele prin care trece acum familia, urmare a efectelor învăţăturilor primite de adolescent în timpul taberei şi ulterior.

Oasa

Scrisoarea primită de la părintele adolescentului pe adresa redactiei noastre , atrage atenţia tuturor  părinţilor şi a BOR asupra evenimentelor de la Mănăstirea Oaşa,  este redată integral:

writing-680x382

“Din pacate, familia mea a fost victima a unei astfel de tabere, organizata la Manastirea Oasa.

In iarna anului 2014, in perioada Craciunului, fiul meu a fost in tabara de la Oasa, organizata prin ASCOR .La intoarcere a venit placut impresionat de ceea de a vazut sii s-a aratat pe acolo, fara sa dea nimic de banuit la ce se va intimpla ulterior…

Intre timp l-am vazut putin schimbat, repeta cuvinte care anterior nu le folosea (viata simpla, mintuire…), pe care mai târziu le-am regasit in interviurile date de parintele Iustin Miron pe Internet.

In data de 15 iulie, dupa ce a luat Bacalaureatul, avand nota 10 la matematica, ne-a spus ca pleaca la Bucuresti impreuna cu alti colegi pentru a se inscrie la facultate si nu s-a mai intors acasa. Am aflat de la prietenii lui ca nu a mers la Bucuresti, ci s-a dus la Manastirea Oasa pentru a se face calugar.

Am plecat dupa el la manastire in ziua imediat urmatoare. Atunci l-am cunoscut prima data pe parintele staret Miron Iustin si chiar am avut incredere in el. I-am spus ca voi depune eu actele copilului pentru admiterea la Facultatea de Automatica din Craiova si ca nu am nimic impotriva sa-si petreaca vacanta de vara la manastire, daca el are atractie catre viata bisericeasca. Totodata, vazand noua lui vocatie, am propus sa urmeze studiile Teologice, daca dupa terminarea studiilor la facultatea la care s-a pregatit ar fi dorit acest lucru . Parintele Iustin ne-a dat de inteles ca este de acord cu noi. Din pacate, increderea noastra a fost amarnic inselata .

Intre timp am incercat sa inteleg decizia fiului meu si schimbarea pe care a hotarat sa o faca in viata lui. Am aflat cu surprindere ca toata perioada dupa tabara din iarna a fost in permanent contact cu staretul(am verificat apelurile telefonice, abonamentul lui fiind pe numele meu). I-am cunoscut pe cei doi duhovnici pe care ii avea in Craiova (Parintele Eugen Bacioiu si Parintele George Sorescu) Amandoi mi-au spus ca l-au sfatuit sa urmeze calea educatiei, a scolii si nu a calugariei.

In apropierea inceperii anului universitar am mers la Manastirea Oasa sa-l iau acasa, dupa cum am crezut eu ca stabilisem cu staretul. L-am gasit pe copil total schimbat, cu un comportament negativ fata de familie. In plus, staretul a refuzat sa-l sfatuiasca sa-si continue studiile la facultatea la care era admis.

Dupa aceste discutii, am facut memoriu la Arhiespiscopia Alba Iulia.

Memoriul a fost avizat favorabil pentru familie, copilul trebuia sa se intoarca acasa sa inceapa studiile la Facultatea Automatica Craiova .

Avand decizia Episcopului de Alba Iulia, am mers in data de 27 Septembrie  la Mănastirea Oasa ( la indemnul Parintelui Exarh Andrei, superiorul parintelui staret  Iustin ) sa-l iau acasă. Staretul Iustin l-a sfatuit sa nu respecte decizia, spunand ca va face contestatie la hotararea Arhiepiscopiei. Am fost din nou uimit sa constat atitudinea copilului de respingere a familiei. In plus nu-mi raspundea la intrebarile mele, ci repeta ceea ce spunea staretul.

Dupa doua zile am fost informat ca plecase de la manastire cu o masina de ocazie. Nu a ajuns acasa si am cerut ajutorul Politiei. Raspunsul oficial a fost ca băiatuldaduse o declaratie la Politia Sugag ,ca nu se intoarce acasa ci se duce la o alta manastire. Ca urmare a  acestei declaratii, Politia nu a mai inceput cautarile lui.

Totodata, mi s-a spus ca o declaratie asemanatoare a fost data de o fata din Sibiu, care a fost gasita ulterior de familie la o manastire din Olt.

A fost dus la o manastire din Suceava, apoi luat inapoi la manastirea Oasa si tinut ascuns de privirile vizitatorilor.

In acest timp (sfarsitul septembrie – decembrie 2015 ) la solicitarile mele scrise catre Patriarhie, nu am primit nici un raspuns…

In ianuarie 2016 la insistentele mele la Arhiespiscopia Alba Iulia si Patriarhia Bucuresti (promitind Patriarhiei un scandal mediatic mai mare decit al clubului Colectiv ) , am fost anuntat sa vin sa imi iau fiul de la Alba Iulia .

L-am recuperat intr-o stare foarte proasta fizic, dar mai ales psihic, repetind mesaje care nu ii apartineau.

In urma acestor actiuni coordonate ale BOR, fiul meu a pierdut un an de facultate, iar familia a fost puternic traumatizata .

Am facut un memoriu Patriarhiei Bucuresti, solicitind sa opreasca taberele duhovnicesti la Mănăstirea Oasa şi sa analizeze ce se întîmplă acolo,  in realitate de prozelitism , dar nu am primit nici un raspuns, desi solicitarea a fost una scrisă”.

 

Distribuie

28 de comentarii

  1. Ar trebuii oare sa le multumim preotilor pt. un asa comportament ?
    Atentie stimati cetateni,caci majoritate preotilor au imbracat haina bisericeasca doar din interes material cum de altfel si politicieni in general.Dar nu i -e prost cel ce mananca doua paini ci cel care-i da. In romania exista taxa la biserica ,dar de ce?pentru ca iei te taxeaza de fiecare data cand îi chemi la vreun botez ,inmormantare ,etc.
    In concluzie noi umilii enoriasi prin taxele si impozitele platite de noi le dam salarii consistente preotilor si politicienilor pt. as-i cumpara vile si masini bengoase, in timp ce ei isi bat joc de noi. Nu mi se pare corect .
    In tarile din vest unde democratia s-a instaurat in urma cu mai multi ani ca la noi nu exista taxa la biserica, ci acestea traiesc din donatii ( in general de la familii fara urmasii,s-au persoane bogate). iar la randul ei biserica ajuta oamenii nevoiasi din acesti bani fara a cere nimic in schimb.Foarte frumos. cinste lor !
    In schimb la noi e foarte trist si dureros deoarece cei care vin sa colecteze taxele pt. biserica nu te intreaba daca ai bani in casa .daca ai ce da de mancare copiilor s-au daca esti la zi cu facturile ci doar i-ti spun ca esti restant si ca esti printre ultimii care nu au platit.Va intreb oare de ce platim aceasta taxa deoarece nu exista nici o lege care ne obliga . Astept si alte comentarii .

    • Tin sa va corectez – si in Occident se plateste taxa pt. biserica. Biserica e de secole un mod de a controla oamenii, indiferent ca e ortodoxa sau catolica. „Ascultarea” e unul din principiile de baza are crestinismului si al calugariei. Ascultarea = supunerea oarba si acceptarea problemelor si suferintei ca o cale de mantuire.
      Majoritatea calugarilor sunt ori copii crescuti in familii religioase, ori adulti care au dezertat din viata si se retrag pe proprie raspundere, ori oameni sarmani de la tara care nu vad alta posibilitate de a trai decent. Si apoi, mai sunt cazuri aparte ca al d-voastra. Va urez numai bine

  2. Mihaela I. în

    RUȘINE!
    În loc să dăm slavă la Dumnezeu că mai există, încă, în țara noastră locuri unde tinerii se pot forma FRUMOS, unde pot crește, pot învăța și se pot dezvolta, noi suntem nemulțumiți!
    Oare asta să fie problema? Taberele de tineri? Tinerii aceștia care au găsit o speranță? Care și-au găsit răspunsul la întrebările la care NIMENI nu le-a mai răspuns? Care au găsit oameni care să-i iubească, să-i accepte așa cum sunt, să-i încurajeze… Oare asta să fie atitudinea noastră?
    Să ne bucurăm dacă se duc în cluburi, în discoteci, fumează, se droghează și NOI SĂ LOVIM ÎN TABERELE DE LA MÂNĂSTIRE ORGANIZATE PENTRU EI!
    Chiar credeți că au vreun interes acești călugări? Nu le-ar fi mai ușor să-și păstreze pacea, liniștea, rugăciunea, fără să fie asaltați de copii? Ba da! Însă ei preferă să se sacrifice pentru mântuirea atâtor mii de suflete! Preferă să rupă din timpul de rugăciune pentru a sfătui tinerii! Pentru a-i îndruma pe Calea cea adevărată! Iar noi ne arătăm nerecunoscători!

    • Moldoveanu Vicentiu în

      In mod sigur interesul acestor tabere este major – acela de a recruta viitori baieti si fete pentru viata monahala. Aparent li se explica credinta ortodoxa si li se dau sfaturi pentru o viata cumpatata, numai ca dupa o vreme sint indemnati si sustinuti catre viata monahala. Ne bucuram ca nu se duc in cluburi, nu fumeaza,….dar eu ca parinte nici nu pot sa ma bucur ca cineva mi-a indoctrinat copilul si l-a decis catre viata monahala. Oare te poti bucura ca parinte ca renunta la scoala pentru viata monahala?Aparent este decizia lui , daca intrebi de ce ii indeamna, asta va fi raspunsul, ESTE DECIZIA LUI! Toate aceste tabere nu au decit rolul de a-i izola de familie si de alte influente laice. Nu esye rau ca dobindeste o educatie ortodoxa, daca in familie nu avut parte, rau este ca i se inoculeaza ideea ca numai astfel este bine. Sint in rindul acestor preoti unii care numai asta fac – MISIONARISM – si care sint puternic sustinuti de catre conducerea bisericii. Sint convins ca avind acest interes major , de recrutare, Conducerea bisericii nici nu vede si nici nu vrea sa vada excesele la care se dedau acesti misionari. O spun in cunostinta de cauza. Copilul meu din pacate a urmat aceeasi cale iar acum , dupa circa 8 luni de trai in regim monahal, este intr-un grad de subnutritie crunta, datorita ASCEZEI DURE IMPUSA de acest preot. Intelectual inca este bine, dar refuza sa vada manipularea parintelui Marcel, care si-a facut veacul si pe la Oasa – din pacate ceea ce propovaduieste acest parinte Marcel aduce a IDOLATRIE, nu a credinta ortodoxa in DUMNEZEU. Problema nu este ca se duc in manastire, ci ca sint minati acolo – daca ar face-o dintr-un imbold interior, s-ar chema ca este chemarea lor . S-ar duce astfel singuri, si nu ca urmare a RECRUTARII de catre acesti MISIONARI. De ce oare taberele astea nu costa nimic!!!??? Eu am sugerat copilului sa lase GRUPUL acestui parinte Marcel si sa mearga intr-o manastire, cu mai multa sau mai putina traditie, dar am primit un refuz categoric – singura cale catre DUMNEZEU este calea impusa de acest preot, alta nu mai exista sau nu are sfintenie – cu alte cuvinte, intr-un mod implicit sau explicit daca vreti, toata viata monahala este la pamint si numai calea aratata de mine ( preotul Marcel ) este adevarata!!! Oare chiar asa sa fie.?? Iar izolarea la care le supune este aproape totala! HABOTNICIA si EXCESELE ( indiferent de natura acestora ) au condus intotdeauna la dezastre. Pe linga acest preot mai sint si altii, din cite vad. M-as bucura daca parintii baiatului din Craiova m-ar contacta.

  3. Dar oare aceasta mama nu se gandeste ca fiul ei e major si poate decide singur pt viata lui? Cum asa – ea l-a inscris la facultate (se pare ca tot ea a ales domeniul pe care fiul il va studia), ea a vrut sa-l ia cu forta de la manastire unde el alesese (poate doar temporar) sa ramana? Oare starea proasta nu este data si de o familie care il forteaza sa faca lucruri pe care el nu doreste sa le faca? Ce e rau ca un tanar ar vrea sa stea la manastire? Am fost si eu la manastirea Oasa si am gasit o bucurie pe care nu am mai trait-o in alta parte. Am ales sa raman in lume cu toate ale ei, dar mai vizitez cu drag locurile si mai ales oamenii aceia pt a ma incarca de spiritualitate si a avea putere sa merg mai departe. Il inteleg pe fiul doamnei ca a vrut sa ramana acolo. Poate era doar o toana si nu era cu adevarat vocatie de calugar. In acest caz, si-ar fi dat seama singur si ar fi revenit de buna voie si nu fortat. Iar timpul petrecut la manastire nu ar fi fost unul pierdut. Este o altfel de facultate acolo in care ar fi invatat si multe lucruri practice de folos in viata. Multi dintre noi, copiii crescuti la oras nu stim sa ne descurcam cu lucrurile de baza pt a supravietui. La manastire inveti sa gatesti, sa tai lemne, sa ai grija de animale etc. Nu mai continui cu argumente, dar as putea scrie mult mai mult despre beneficiile vietii la manastire si despre cat de minunat este pentru cei care au vocatie ca raman acolo.

  4. Doamne ce porcarie de articol. Nu las comentarii la articole de obicei, dar asta ma cam revolta. Am fost si eu la oasa si gabud, si in tabara, si a fost extraordinar de fain. Si de folositor. Si si in afara taberei, oamenii de acolo stiu sa te ajute si sa te indrume, si sunt oameni cum eu nu o sa ajung vreodata.
    Tanti draga, oare daca imi fac cruce cand trec pe langa biserica, e tot „prozelitism religios”?
    Cum poate cineva acuza pe criterii subiective o tabara asa faina, si pe asa oameni, de „prozelitism religios”? Oare mama aia, saraca, chiar nu pricepe mai mult? Adica e doar orbita ca fiul ei vrea altceva decat ea? Sau distorsioneaza intentionat toata povestea? Auzi tu acolo, sa ceara oprirea taberei…
    Si pana la urma ce „drama” e asta, intr.adevar? E prima mama care vrea altceva pt fiul ei? Care e control-freak? Nu e baiat mare copilul ei? Nu poate sa incerce sa vada daca ii place viata acolo? Toata stima ca isi doreste asa o viata de sacrificiu. Doar ca i.a cam ciuntit orgoliul de matroana decizia lui, si ii trebuie un țap ispasitor – pentru ca faza cu parintele-Iustin-cel-rau n.o s.o cred niciodata, ori i.ai pus vorbe in gura, ori ai interpretat in supararea ta totul. Nu, multumesc. Pastreaza.ti, femeie, amarul pt tine si nu.i mai sminti si pe altii. Ca unii care n.au fost in tabara sau nu l.au cunoscut pe parintele staret, poate ajung sa te si creada. Unii asta asteapta, astfel de stiri, iar tu le dai apa la moara, nici justificata apa, nici adevarata. Bubuie de reavointa scrisoarea ta. Mai stii, te.oi mai fi gandind poate ca faci si vreo fapta nobila prin scrisoarea ta. Brrrr
    Trezeste.te

    • Moldoveanu Vicentiu în

      Dupa limbaj se pare ca nu ai inteles nimic din aceste tabere, si nici din credinta ortodoxa! De ce nu te-ai dus in manastire daca este asa de bine. ? Esti mama? Nu de alta, dar ai intelege poate mai bine cind copilul tau cade prada unor influente straine si nu-si mai recunoaste familia, nu ai mai folosi cuvintul de matroana pentru o mama care vrea binele copilului ei .Ortodoxia (noastra) nu interzice monahilor sa discute cind si cind cu familia. Viata monahala trebuie sa fie optiunea libera a fiecaruia. Crezi ca DUMNEZEU se bucura daca ii sint adusi cu forta copiii in manastire? Ceea ce se intimpla aduce cu ceea ce a facut Bivolaru cu miscarea lui – si acolo oamenii erau motivati cu influente crestine, cosmice … – culmea ca erau si multi oameni cu educatie care au crezut in acele vorbe. Cind ai sa fii in cauza ai sa intelegi, pina atunci doar te bagi in seama din lipsa de ocupatie si intelect. Si vreau sa fiu decent cind vorbesc asa.

  5. Nici eu nu las comentarii, dar articolul asta m-a infuriat rau de tot. Parinti care isi conduc copiii ca pe niste papusi, iar dupa asta se mira ca au parte de ura copiilor; ii transforma in niste legume prin posesivitatea lor.
    In alta ordine de idei va rog sa observati cu cat dispret se refera doamna asta la cuvinte „ca viata simpla, mintuire…” care in mintea dansei au gravitatea acelor „F-words” din filmele americane, si asa cum in filmele americane sunt rostite doar intr-un cadru regizat, ar trebui rostite strict intr-un cadru formal-bisericesc. Altfel spus „numa popa tre sa zica de-astea…” Noi suntem oameni educati si cu pretentii !

    • Popescu petre în

      In articol nu este incriminata religia ortodoxa (nici nu ar avea cum ) sunt descrise numai fapte care s-au intimplat . Nu cred ca vreunul din semnatarii comentariilor anterioare ar vrea ca sa fie in locul parintilor ( sau poate nu au copii ) .

      • Voi cei care scrieți ce cred unii și alții .Va rog frumos să răspundeți la următoarele întrebări.
        Aveți părinți? De ce tinerii care ajung la mănăstire își uită părinții?

        • Pentru ca in manastire si in viata pusticeasca il iubesti mai mult pe Dumnezeu decat pe parinti. Pentru ca pe pamant ai nevoie mai mult de Dumnezeu decat de parinti, iar daca Dumnezeu nu ar fi ingaduit nu eram nici noi si nici parintii nostri pe acest pamant.

  6. Mihoci Mihaela Laura în

    iuliana 1 februarie 2017

    E foarte trist cand nu recunoastem ca parintii ca de multe ori nu stim pana unde sa mergem cu dragostea parinteasca. Nu cunoastem prea multe despre credinta ortodoxa nu cunostem cu adevarat sufletul copilului, nu il intelegem dar avem impresia extraordinara ca ne pricepem suntem atotstiiutori ca parinti. NU stim sa ascultam,nu stim sa iubim cu daruire nu stim sa respectam copilul, Devenim doar plini de egoism dar ne ascundem sub falsa iubire parinteasca. Daca baiatul din articol s-ar fi drogat ,oare mama mai facea o scrisoare catre cei care lasa sa se intample asa ceva? Mai facea o scrisoare deschisa catre cei care comercializeaza droguri pentri a-i lasa baiatu-l impace? Copilul se maturizeaza cand il lasi sa treaca prin situatii la care trebuie sa afle si singur rezolvari raspunsuri poate uneori chiar gresind, Oare care dintre noi nu am gresit sau nu ne-am razvratit impotriva hotararilor parintilor? Nu isi uita parintii dar au o lupta pe care numai cel care intra in ea o intelege. Dar parintii se agata cu disperare de copil si uneori il sufoca.

  7. Nu inteleg, cum cineva poate scrie asa despre Oasa. Si eu am fost la Oasa. Cand am fost intr-o stare foarte proasta, ei m-au scos din ea. Doar pentru ca locul e fascinant, nu inseamna ca ei fac propaganda. Doar o predica a parintelui Marcel poate transforma un suflet din rau in bine. Va rog sa vizitati prima data manastirea inainte sa dati crezare articolului de mai sus.
    Pentru a va convinge puteti sa ascultati pe linkul acesta o predica a parintelui Marcel:https://www.youtube.com/watch?v=7ulkc7Kxrig
    Doamne ajuta!

    • Moldoveanu Vicentiu în

      Am ascultat, la indemnul copilului, o predica de-a parintelui Marcel. Din pacate nu mi-a spus nimic nou – niste vorbe de bun simt dar atit, pentru mine nimic spectaculos. Singurul lucru este ca orice subiect era dus pe pilde biblice.
      L-am ascultat de curind si slujind la manastirea Codreanu – am ascultat si slujbe mai bune. Nu pot sa inteleg cum de mi-a acaparat copilul intr-un asemnea hal, mai ales ca este un copil cu un intelect zic eu putin peste medie!

  8. Oasa trebuie iubita sau lasata in pace. Punct. Nu e zi sa nu dau slava lui Dumnezeu ca ea exista. Am un baiat de 18 ani. Eram mai fericita sa-l stiu acolo decat in lumea asta ciudata. Sa suferi ca parinte e firesc, Dar sa arunci cu noroi in Oasa e fara cuvinte. Dumnezeu sa va calauzeasca baiatul, familie ratacita .

  9. BANU DANIELA în

    Daca tanarul vrea sa se faca calugar, parintii trebuie sa il lase, pur si simplu. Are peste 18 ani ? Face ce vrea in viata ; calugaria este un drum luminos, o viata luminoasa catre Dumnezeu. In lume ne complicam cu multe desertaciuni. In manastire, calugarul isi alege partea Mariei, nu a Martei din Sfanta Evanghelie…

    • stefan mihai în

      Ai gresit enorm ca ti-ai intors copilul de la chemarea pe care o avea.Si asta de ce?Sa-l obligi sa faca o facultate cere te satisface pe tine si nu pe el?Daca chiar are chemare pana la urma tot o sa plece cu sau fara acordul tau.
      Dumnezeu sa-l ajute si sa urmeze calea in oastea Domnului si nu pieirea intre mireni!

  10. parintii dau dovada de egoism si de superficialitate ! cata vreme copilul are credinta poti sta linistit ca parinte , in lumea asta nebuna si tulbure…

  11. Asa prostie de articol mai rar!!! Asa parinti, insa, gasesti mai des! Ma mir ca nu l-a dus pe acest fiu si pe la puscarie ca sa-i intre bine in cap ca nu face ce vrea cu viata lui, ci ce vrea parintele! Ca deh, de aia l-a nascut, sa-l plimbe prin parc cand iese cu cainii, sa se faleasca cu el pe la petreceri ”uite domne ce baiat destept, are 10 la matematica!”, sa-i cante la harpa noaptea, sa-i puna vinul in pocal si cate si mai cate. Un fel de sclav pe plantatie la parinti. Cam asa sunt, din nefericire, multi copii in aceasta tara. In schimb daca cumva vorbesc despre Dumnezeu, mantuire, schimbarea vietii, rugaciune, biserica etc….sunt retrograzi, habotnici, spalati pe creier, manipulati. Offfffffffff, mare deceptie. Despre acea fata despre care se vorbeste ca a dat si ea o declaratie, cunosc in amanunt cazul. Mi-am spus ca voi face un scenariu de film pe baza acelei sarmane care a fost bataia de joc a propriilor parinti. A sfarsit, saraca fata, luata cu japca de niste baieti cu cagule (exista inregistrarea video dupa ce a iesit de la un notariat) si sedata acasa, dupa care, parintii au spus ca fata era drogata si ca de asta a vrut manastire. Nici nu sti daca sa razi sau sa plangi in pumni. Ca sa nu mai spun de scandaluri pe la manastiri, un preot batut si altele. In acest moment fata este praf si tandari acasa, langa parintii ei iubitori, calzi si blanzi, care stiu cel mai bine care este binele absolut al fetitei lor dragalase. Multe cazuri dramatice de acest gen, cu parinti de vrednic consult psihiatric sunt in tara.
    In schimb, la Oasa se intampla multe minunatii. Nu mai spun despre seturi intregi de tineri care si-au refacut viata dupa ani de dependenta grea de heroina si muuulte alte droguri, acum fiind exceptional reintegrati in societate, cu familii, copii, serviciu etc. Da! Asta se intampla la Oasa! Se salveaza oameni. Din pricina asta aceasta manastire cu toata partea vie a ei (monahii) a facut inconjurul tarii, al televiziunilor si radiourilor. Acolo se recladesc vieti, se inalta familii si daca este cazul, tot acolo, raman unii tineri, ca monahi. Viata acolo este sanatoasa, atat de sanatoasa incat multi si-au refacut si mintile acolo, dupa derapaje grave.
    Ce sa le recomand acestor parinti…..sa-si culeaga copii din puscarii, din centre de resocializare, de la bordel, din ganguri cu miros de heroina, de pe la recuperatori sau de la manastire??? Si ca parinte, nu ar fi mai bine sa te intrebi daca nu cumva chiar tu insuti ii poti distruge viata propriului tau copil? Iar daca copilul tau alege sa mearga la manastire, vezi ce-i cu el, vorbeste bland cu el, roaga-te daca crezi, respecta-i alegerile si libertatea, si daca inima lui staruie tot spre manastire…nu-i sta impotriva.

    • Moldoveanu Vicentiu în

      Oare esti parinte ? Ai crescut vreun copil, ai stat linga el cind nu-i era bine sau te-ai bucurat de reusitele lui? Sincer ma indoiesc dupa felul cum vorbesti, la fel cum ma indoiesc si de nivelul intelectual;imi cer scuze pentru asta, dar asta e opinia mea. Mama are o vorba, din pacate adevarata; eu ramin copilul ei pina inchide ochii, nu conteaza ce virsta am.
      Daca tot vorbim de traditii, apoi eu mi-aduc aminte ca la plecarea de acasa, copilul cerea binecuvintarea parintilor. Faptul ca s-a pierdut acest obicei, faptul ca ,,societatea” a evoluat intr-o directie ,,moderna!!” si intr-un ritm care ne-a facut sa ne pierdem orientarea, ,,busola” nu cred ca justifica totusi afirmatia ca un copil este ,,sclav pe plantatie la parinti”. Din punctul meu de vedere, o afirmatie total nefericita, ca sa nu spun altfel.

      P.S. Putine comentarii care vin din partea unor nume cu prenume – restul se ascund sub masca unui prenume sau pseudonim. Avem ceva de asteptat?

  12. Ce nu au inteles parintii si nici nu vor intelege vreodata este ca fiul lor nu s-a apropiat strict de o obste frateasca cum e cea din manastire, ci de insusi Hristos. Parintii au interpretat gresit ca baiatul vorbea de mantuire, crezand ca s-a intors smintit de la manastire. Ei au intrat in criza ca baiatul pierde facultatea, dar nu s-au gandit la sufletul si constiinta lui, care tanjeau dupa invatatura lui Dumnezeu. Parintii lui sunt imaginea oamenilor care sunt cu sufletul legati profund de pamant si de cele lumesti, decat de cer si de Dumnezeu. Din pacate e o vreme in care Sfanta Scriptura trece drept izvor de smintire, cand de fapt e izvorul intelepciunii, a vietii bune si fericite. Ceea ce trebuie sa ia aminte fiecare parinte este ca fiecare copil este de fapt copilul lui Dumnezeu, care a fost incredintat pe pamant unei familii spre a-l creste, a-l calauzi si indruma pe calea cea buna. Iar calea cea buna e cea care duce spre Dumnezeu. Sa mearga mai des la biserica, sa citeasca ei insisi Sfanta Scriptura si mai apoi sa poate vorbi daca acest copil si altii ca el au fost smintit de invataturile bisericesti.

    Articolul scris e un pas spre defaimarea bisericii, ca doar ce face biserica bun pentru om, dar uita ca biserica in sine inseamna Dumnezeu si cum omul nu mai cinsteste si pune pret pe nimic din ce se afla in legatura cu El, scrie astfel de mojicii.

  13. Trei lucruri triste de mentionat cu privire la aceasta situatie:

    1. Cat de trist este ca un parinte sa se opuna alegerii luate de copilul sau ( copilul mare fiind) ! Bun, acesta va face moftul parintilor si va termina facultatea, dar pentru ca parintele a incalcat libertatea copilului s-a terminat cu relatia si intelegerea dintre ei.
    Intrebarea este: pana cand parintele isi va acorda dreptul sa controleze alegerile tanarului?

    2. La ce constiinta am ajuns noi romanii, crestini-ortodocsi fiind, sa privim Biserica si pe Dumnezeu ca pe niste lucruri demodate, care nu merita interesul. Sa luam aminte, ca traim pe acest pamant cu un rost si cu un scop, si nu asa, la intamplare.

    3. Al treilea lucru trist este scrierea acestui articol cu intentia de a denigra Biserica; daca privim obiectiv, ce s-a intamplat? parintii au reactionat negativ fata de alegerea fiului lor de a urma viata monahala.

    Multumiri celor care au postat comentarii, prin care se arata cum stau lucrurile de fapt.

  14. Imi pare rau sa citesc aceasta scrisoare… Nu comentez de obicei nici eu, dar m-a facut sa ma intorc sa comentez gandul la ce ar fi putut sa se intample cu acest copil (major deja!) (si cu altii aflati in asemenea situatii), presat incontinuu de situatia si anturajul in care se afla si fara sa gaseasca ceva ce ar conta si ar avea cu adevarat o semnificatie in ceea ce face sub „dictare de sus”… Si lipsit de refugiul in care incercase sa se ascunda, si in care reusise sa gaseasca cu adevarat valoare si sens. Dar daca ar fi renuntat la viata? Nu vreau sa ma gandesc ce ar fi simtit persoanele din jur daca s-ar fi intamplat asa ceva.

Lasă un comentariu

Top