Idei avangardiste pentru amenajarea unor spații din Palatul Principilor din Alba Iulia

1

Un spațiu expozițional avangardist, cu muzee colective participative, ar putea fi amenajat în Palatul Principilor din Alba Iulia, edificiu care a servit și ca reședință a voievodului Mihai Viteazul, în anii 1599-1600, fiind organizat în acest sens un concurs de idei de către Institutul pentru Politici Publice, în parteneriat cu autoritățile locale.

Câștigătoarea concursului de idei pentru transformarea și reintroducerea în circuitul urban a Palatului Principilor este o tânără arhitectă originară din Alba Iulia, Ligia Vlasa, cu proiectul „Spațiu expozițional avangardist”, al cărui principal obiectiv este acela de a oferi vizitatorilor oportunitatea de a participa la discuții, a împărtăși opinii, idei și experiențe, totul într-un spațiu interactiv.

Printre propuneri se numără implementarea unor muzee colective participative, protejarea spațiilor verzi și utilizarea realității virtuale.

„Proiectul meu își propune ca și concept o scenografie pusă în valoare de instalații interactive, astfel încât vizitatorii să se poată implica direct. Expozițiile propuse oferă oportunități pentru petrecerea timpului liber și alternative pentru mediile educaționale formale”, a afirmat, joi, într-o conferință de presă, câștigătoarea acestui concurs de idei.

Însă, pentru ca aceste propuneri să se materializeze, este nevoie ca palatul, în prezent nefuncțional și în avansată stare de degradare, să fie restaurat.

Deocamdată, palatul, mai exact principalul corp, va fi reabilitat parțial în anii următori printr-o finanțare de aproximativ 5 milioane de euro.

„În 2021 ar trebui să fie gata corpul E. Noi căutăm surse de finanțare alternative (pentru restul clădirilor — n.r.). O să vedem de unde. (…) Sper să reușim să găsim și restul de bani pentru tot palatul”, a declarat primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava.

Pentru reabilitarea tuturor celor șapte corpuri de clădire și două curți interioare, care ocupă în total peste 33.000 de metri pătrați, ar fi necesare în jur de 33 de milioane de euro, a menționat Mircea Hava.

Deocamdată, va fi restaurată cea mai importantă parte din palat, proiectul „Conservarea, Restaurarea și Valorificarea durabilă a ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia — centru expozițional Corp Principal E” urmând să primească peste 21,7 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 5 milioane de euro, prin POR 2020.

Amenajările vizate prin proiect urmează să redefinească spațiile din Palat, luând în calcul crearea unui muzeu al Principatului Transilvaniei, împreună cu alte spații specifice acestei destinații, respectiv o Sală a Dietei, o Sală de judecată, o Sală a paharnicilor, toate în zonele în care acestea au existat până la remodelările din perioada habsburgică, dar și o Sală a gărzilor și o alta a Consiliului princiar.

Totodată, ar urma să fie reamenajate „prăvălii”, după modelul celor din secolul al XVII-lea. De asemenea, palatul reabilitat ar putea găzdui o secție de arheologie/lapidar, un centru cultural și un centru de conferințe, iar holul va fi utilizabil pentru evenimente culturale.

Palatul Princiar, sau Palatul Principilor cum mai este numit, se află din 2009 în proprietatea publică a municipiului Alba Iulia și în administrarea Consiliului Local.

Aflat în apropierea Catedralei Romano-Catolice și a Sălii Unirii, fostul palat al principilor Transilvaniei a fost construit în secolul al XV-lea, fiind modificat și extins în secolele XVI-XVII. Inițial, clădirea a avut drept destinație reședința Capitoliului romano-catolic, adică locul unde se redactau și autentificau acte. Din secolul al XVI-lea, a fost reședință princiară, iar pentru o perioadă de 11 luni, în anii 1599 și 1600, edificiul a servit ca reședință a voievodului Mihai Viteazul.

Clădirea a fost grav avariată de turci și tătari, în timpul marilor invazii din 1658 și 1662. Odată cu cucerirea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, palatul a fost transformat în cazarmă, rămânând cu acest statut timp de trei secole. Din secolul al XVII-lea a găzduit garnizoana austriacă cu arsenalul și cazarma de artilerie, iar în decembrie 1918 a fost atribuit Comenduirii Regimentului 21 Infanterie.

În urmă cu doi ani, în timpul unor cercetări preliminare, au fost înregistrate descoperiri de excepție, palatul fiind mult mai vechi decât se știa. Cercetările au scos la iveală cel mai lung traseu de zid roman din Alba Iulia, un fragment de baracă romană, pietre romane, ancadramente de factură gotică, pivnițe medievale monumentale clădite în bună măsură cu pietre romane, o latrină plină cu material arheologic din jurul anului 1500 sau o fântână medievală adâncă de 7,5 metri. De asemenea, a fost identificat și un zid cu parament unic în Transilvania, databil din secolul al XVII-lea.

Palatul este clasat ca monument istoric și inclus în lista monumentelor istorice din județul Alba.(sursa: agerpres)

Distribuie

Un comentariu

Lasă un comentariu

Top