ANCHETE ONLINE : Astea sunt vremurile care provoacă nostalgii UDMR? ”Suferințele din Ardeal”: O carte document despre atrocitățile regimului austro-ungar

0

Marele diplomat din perioada interbelică, ardeleanul Vasile Stoica publica în 1916, chiar în perioada declanșării primului război mondial, o carte incendiară, ”Suferințele din Ardeal”, un fel de  compendiu ale samavolniciilor ungurilor la adresa românilor de la începuturile ocupației din Transilvania până  în 1913, acordând o atenție deosebită  perioadei regimului austro-ungar( 1867-1914). Este un răspuns edificator, încă din acele vremuri, pentru politicienii maghiari, care deplâng vremurile lor de ”glorie”, când  duceau o politică discreționară de deznaționalizare a românilor din Ardeal.

Acum , în preajma Centenarului Marii Unirii, pe care liderii UDMR îl boicotează, dorim să prezentăm, nu comentarii, nu interpretări, ci doar fapte cuprinse în cartea patriotului Vasile Stoica, devenit unul dintre cei mai mari diplomați români din perioada celor două războaie mondiale, fiind adjunctul miniștrilor de  Externe, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, I.G. Duca, Grigore Gafencu sau Mihai Antonescu. Comuniștii l-au băgat la pușcărie pentru că toată viața lui a detestat regimul sovietic, ceea ce i-a adus și moartea.

Vasile Stoica, născut la Avrig (județul Sibiu) la 1 ianuarie 1881, a fost un eminent elev la școlile liceale din Sibiu și Brașov, apoi un strălucit student la Litere, la București, Budapesta și Paris. De tânăr s-a înrolat în armata română, odată cu începerea primului război mondial, fugind din Ardeal pentru a nu fi încorporat în trupele austro-ungare. A primit ”Virtutea Militară” pentru fapte deosebite, iar rănit fiind,  a fost operat la Iași. Primind însărcinări de la Guvernul aflat în exil și de la Marele Stat Major, Vasile Stoica pleacă în SUA pentru a organiza diaspora românească, având ca misiune să înființeze o unitate militară specială formată din voluntari ardeleni, bucovineni și bănățeni care să lupte pe frontul de Vest împotriva Puterilor Centrale. El va coordona întreaga activitate de propagandă în SUA pentru cauza românească, fiind primit în audiență chiar de președintele SUA, Woodrow Wilson. Stoica va dezvolta o relație excelentă cu marile cotidiene americane, care vor susține eliberarea și unirea Ardealului cu România. Vezi cazul ziarul The New York Times.

Ancheteonline va publica un capitol din cartea sa,  ”Suferințele din Ardeal”, intitulat ”Un mănunchi de isprăvi ale autorităților și justiției ungurești din iunie 1897-aprilie 1913”. După un studiu aprofundat al documentelor vremii, dar și a presei românești din acele timpuri, Stoica dezvăluie atrocitățile comise de autoritățile ungurești ( jandarmerie, tribunal), puse în slujba deznaționalizării forțate a românilor din Ardeal.

Trist este faptul că justiția acelor vremuri, în imperiul austro-ungar,  era total aservită regimului totalitar austro-ungar, iar fiecare proces împotriva românilor, era unul politic ( nu vorbim aici de crime sau alte violențe). Trist este faptul că în timp ce în lumea occidentală ( Anglia, Franța), se vorbea despre drepturile omului, de libertatea de exprimare, în imperiul austro-ungar, guvernat de legi medievale, presa românească era suprimată, ziariștii erau condamnați la închisoare pentru că luptau pentru cauza națională, iar cei care purtau simbolurile naționale sau cântau ”Deșteaptă-te române”,  erau bătuți crunt de jandarmi, iar dacă nu erau omorâți, erau băgați direct la carceră. Românii care purtau tricolorul în biserică, la hora satului sau diferite sărbători naționale deveneau ținte vii ale baionetelor jandarmilor unguri. Din păcate, tocmai acele vremuri de teroare pentru români,  vremuri provoacă nostalgii liderilor UDMR!

Vă prezentăm în exclusivitate o primă parte ( perioada 1897-1907) din ”isprăvile autorităților și justiției ungurești din perioada austro-ungară”, pentru a fi mai ușor de citit. Apoi, vom prezența teroarea ungurilor la adresa românilor din Ardeal din perioada 1907-1913.

Autorul face unele precizări chiar la debutul cărții sale: ”Referitor la acest pomelnic fac următoarele observaţii: 1.Faptele ce inşir sunt numai o mică şi foarte neinsemnată parte din marea mulţime de ”fărădelegi”. O statistică exactă ne lipseşte incă, dar dacă s-ar face ar da rezultate inspăimantătoare. Aici sunt amintite numai o parte din cazurile in junilor cărora s-a făcut zarvă prin ziare. Numărul celor trecute sub tăcere e cu mult mai mare.2.Stabilirea faptelor este făcută cu cea mai mare rigurozitate. Dacă totuşi la stabilirea vreunei date voi fi greşit cu 1–2 zile, greşeala e explicabilă prin insuficienţa mijloacelor de control in aceste vremuri, Faptele sunt toate exacte. V. şi „Calvarul” de dl. Sever Bocu in „Tribuna” din Arad 1906 –1907”.

1897

8 Iunie:

Dr. N. Nilvan şi Vasile Dragoş din Şomcuta Mare sunt osandiţi la cate 1.300 coroane amendă, pentru că au cantat romaneşte imnul impărătesc „Gotterhalte!”

6 Octombrie:

Andrei Balteş secretar responsabil la „Tribuna” din Sibiu, e osandit in Cluj la 1 an şi 4 luni temniţă ordinară şi 600 coroane amendă, pentru articole politice.

15 Octombrie:

Morar, preot in Ciufud, (cott. Alba de Jos) e osandit la Cluj la 18 luni temniţă şi 600 coroane amendă; Simion Crăciun invăţător, la 1 an temniţă şi 400 coroane, iar Ion Simu, student la teologie, Ia 6 luni temniţă şi 200 coroane amendă pentru că au cântat ”Deșteaptă-te române” și ”Doina lui Lucaciu”.

16 Octombrie:

Petru Călciunar, avocat in Orşova, pentru agitaţie e osandit in Biserica Alba la 5 zile inchisoare şi 100 coroane.

16 Octombrie:

Ion Neagu din Glodna Romană, e osandit in Biserica Albă pentru agitaţie la 6 luni temniţă.

 18 Octombrie:

Ion Păcurar, preot in Tiur (cott. Alba de Jos) e osandit la 6 luni temniţă ordinară şi 240 coroane amendă, iar invăţătorul Gheorghe Făgărăşanu la 18 luni temniţă ordinară şi 400 coroane amendă; pentru „agitaţii”.

20–21 Octombrie:

Sunt pedepsiţi de poliţia din Sibiu, pentru convocarea alegătorilor romani: Dr. loan Raţiu cu 10 zile temniţă şi 140 coroane amendă, Dr. O. Russu, Dr. A. Francu, Dr. N. Vecerdea, Onoriu Tilea, Zaharia Boiu, Dr. I.A. de Preda la cate 3 zile şi 50 coroane; laolaltă 28 zile temniţă şi 440 coroane amendă.

21 Octombrie:

Dr. A. Mureşanu, directorul „Gazetei Transilvaniei” pentru aceeaşi vină e condamnat de insuşi ministrul la 8 zile temniţă şi 100 coroane amendă.

22 Octombrie:

Beşa, preot in Poiana, e osandit in Sibiu la 6 săptămani temniţă ordinară și 50 coroane amendă, pentru un toast „antipatriotic”.

8 Noiembrie:

Rubinovici, preot in Bruznic, (cott. Caraş–Severin), pentru agitaţie – la 6 luni temniţă şi 538,30 coroane amendă.

8 Decembrie:

„Foaia Poporului” din Sibiu la 64,50 coroane amendă.

 18 Decembrie:

Aurel Ciato, student, pentru „agitaţie” e osandit in Sibiu la 6 luni temniţă.

1898

12 Februarie:

Ion Secheli, preot in Tărian, (cott. Bihor), e condamnat in Oradea Mare la 3 luni puşcărie ordinară şi 300 coroane amendă pentru agitaţie in contra legilor noi referitoare la biserici.

14 Martie:

Manoilă Sara din Vurpăr, pentru „agitaţie” e condamnat in Alba–Iulia la 5 luni temniţă şi 200 coroane amendă.

16 Aprilie:

Gheorghe Micu, invăţător, pentru „agitaţie”, la 2 luni temniţă.

8 Iunie:

Aurel Trif, de la „Tribuna Poporului” din Arad, e osandit in Oradea Mare la 3 luni temniţă şi 100 coroane amendă, pentru articolul „Vremea s–a implinit”.

13 Decembrie:

Avram Giurgiu şi Andrei Rusu sunt pedepsiţi in Targul Mureşului, pentru „agitaţie” cu cate 14 zile şi 120 coroane.

14 decembrie:

Dr. Vasile Lucaciu, e condamnat să plătească 553,94 coroane, cheltuieli pentru că jandarmii i–au păzit casa. T. L. Albini, pentru „Fondul lui Iancu” e dus la Alba–Iulia unde stă apoi în temniţă preventivă 13 luni.

22 Decembrie:

Băbuţ, preot în Bucium–Şasa, e osândit la 1 lună temniţă pentru „agitaţie”.

30 Decembrie:

În Alba–Iulia sunt pedepsiţi cu câte 8 zile temniţă ţăranii Grigore Sima, Aurel Danciu, Ion David, Nicolae Băieşan, Virgil Todescu, Simion Dandeaşi O. Naicu din Bucium–Şasa, pentru că au ieşit întru întâmpinarea preotului lor, care se întorcea acasă condamnat pentru „agitaţie”

1899

20 Ianuarie:

Dimitrie Palcu, din Curtici (cott. Arad), e condamnat la 3 luni temniţă şi 100 coroane amendă, fiindcă a strigat: „Jos Ungurii!”; iar Petre Drăgoi şi Ilie Ştefănica la câte 8 zile temniţă, pentru că au cântat „Doina lui Lucaciu”.

28 Ianuarie:

Giurgea, preot în Hălmagiu (cott. Arad) e ţinut 2 luni în temniţă preventivă, pentru „agitaţii”.

22 Februarie:

Emanuil Măglaş, de la „Tribuna Poporului” din Arad, e osândit în Oradea Mare la 2 luni temniţă şi 20 coroane amendă, pentru articolul „Fericită Ţară”.

22 Aprilie:

Dr. Aurel Lazar, avocat în Oradea Mare e pedepsit cu 100 coroane pentru un apel în contra asupririlor la judecătorii.

12 Iunie:

Ioan Jurca, preot în Dragomireşti (cott. Caraş–Severin), e osândit pentru „agitaţii” la 2 luni temniţă.

1900

10 Februarie:

24 flăcăi din Selişte sunt pedepsiţi cu câte 12 zile, laolaltă 288 zile temniţă pentru că au purtat brâne tricolore.

27 Octombrie:

Sever Bocu, redactor la „Tribuna” e osândit la 3 luni temniţă 100 coroane amendă pentru un articol „antipatriotic” din „Tribuna”.

1901

20 Mai:

Andrei Balteş, redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu, e osândit de curtea cu juraţi din Cluj la 15 luni temniţă şi 1.100 coroane pedeapsă în bani, pentru un protest scris împotriva guvernului şi autorităţilor ungureşti, care interziseră întrunirea despărţământului „Sătmar” al „Asoţiaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român”. Tribunalul l–a găsit vinovat de „agitaţie împotriva naţiunii maghiare şi statului naţional maghiar”.

25 Septembrie:

Andrei Balteş, e osândit iarăşi la 18 luni temniţă şi 4.200 coroane pedeapsă în bani, pentru că a publicat în „Tribuna” câteva articole în care apăra memoria lui Avram Iancu: „agitaţie”!

26 Septembrie:

Studenţii G. Novacovici şi I. Scurtu sunt osândiţi la câte 10 zile temniţă şi câte 10 coroane amendă, pentru că au pus o coroană pe mormântul lui Iancu. Curtea de apel a ridicat pedeapsa la câte 2 luni temniţă.

Octombrie:

În Corniareva (cott. Caraş–Severin) mulţimea care cerea desluşiri la primărie pentru islazurile comunale e provocată de jandarmi să se împrăştie. Ţăranii nu vor să plece, până ce nu–i lămureşte notarul. Jandarmii trag focuri, împuşcă 3 bărbaţi care rămân morţi şi rănesc pe mai mulţi inşi. Ancheta stabileşte că cei 15 jandarmi, deşi au împuşcat de la 400 de paşi, erau ei cei atacaţi şi au întrebuinţat arma „în legitimă apărare”. Peste 30 de ţărani sunt apoi pedepsiţi de judecătorie pentru „nesupunere în faţa autorităţilor”.

26 Octombrie:

În Voislova (cott. Caraş–Severin) la „rugă” (sărbătoarea hramului) jandarmii voind să împrăştie cu orice preţ mulţimea adunată, trag asupra ei cu gloanţe. Cade mort ţăranul Ştefan Baba.

1902

19 Martie:

Andrei Balteş, redactor la „Tribuna” e osândit de tribunalul din Cluj la 2 ani temniţă şi 8400 coroane amendă, pentru „agitaţie prin presă”.

28 Mai:

Ministrul Iuliu Wlassics deschide anchetă împotriva profesorilor de la Blaj, pentru că la „maial” în păduricea de la Veza studenţii de la facultatea teologică şi elevii de liceu au îndrăznit să cânte „Deşteaptă–te Române!” Totodată sunt daţi pe mâna judecătoriei 3 elevi din clasa VIII, fiindcă au purtat la butonieră steguleţe tricolore.

Iulie:

În Balinţ (cott. Caraş–Severin), întru întâmpinarea protopopului care venea să sfinţiască biserica cea nouă, au ieşit călăreţii având vreo câteva steguleţe tricolore. Jandarmii i–au arestat aproape pe toţi. Au început apoi o goană nebună după tricolor printre oameni. Fără pic de sfială au intrat în biserică înarmaţi şi cu pălăriile în cap, apoi pe uşa împărătească chiar şi în altar, scotocind şi răsturnând totul.

August:

În Văleadeni (cott. Caraş–Severin), jandarmii beţi împuşcă la horă asupra flăcăilor, fiindcă aceştia în câteva strigături şi–au bătut joc de nişte fete, care lor, jandarmilor,le plăceau. Trei flăcăi au fost grav răniţi de gloanţe.

4 Septembrie:

În Bichiş Ciaba, preotul Victor Popovici, liberează ca şi până atunci un „extras” de botez în româneşte. Primăria pretinde ca certificatul să fie scris ungureşte. Preotul refuză. Primăria ridică în capul bietului preot român populaţia ungurească. Peste şase sute de oameni năvălesc asupra casei lui, spărgând şi nimicind totul, iar jandarmii şi oamenii poliţiei privesc şi râd.

4 Octombrie:

Baciu, redactor, e condamnat în Seghedin, la 6 luni temniţă şi 200 coroane amendă, pentru articolul „Chestiunea naţionalităţilor în parlament”.

21 Noiembrie:

Lazăr, redactor la „Foaia Poporului”, e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 600 coroane amendă, pentru articolul „Daruri de Paşti”.

27 Noiembrie:

Teodor V. Păcăţianu e osândit în Cluj la 8 luni temniţă şi 1987 coroane amendă, pentru colecţia sa de documente „Cartea de aur”.

1903

6 Februarie:

Gheorghe Mohan, redactor responasbil la „Tribuna” din Sibiu, e condamnat la 15 luni temniţă şi 11.000 coroane amendă pentru un articol „antipatriotic”.

30 Martie:

Gheorghe Mohan, redactor responasbil la „Tribuna” din Sibiu, e osândit la 1 lună temniţă şi 500 coroane amendă pentru articolul „Coarda se întinde”.

31 Martie:

Gheorghe Mohan, e osândit din nou pentru „agitaţie” la 8 luni temniţă şi 1600 coroane amendă pentru articolul „Politica maghiară”.

6 Aprilie:

Tr. H. Pop, de la „Gazeta Transilvaniei” e condamnat pentru 3 articole la 3 zile temniţă şi 20 coroane amendă.

9 Aprilie:

„Tribuna” şi „Foaia Poporului” din Sibiu fac o scurtă socoteală; în zece ani, de la 1893 până Ia 1903, au plătit amendă şi cheltuieli de judecată suma de 56.918 coroane şi 55 bani şi au făcut puşcărie pentru „agitaţie” 207 luni, deci 17 ani şi 3 luni.

29 Aprilie:

Ziarul „Tribuna” din Sibiu după 9 ani de existenţă, e suprimat. („Tribuna Poporului” din Arad ia numele de „Tribuna”).

13 Mai:

În Şepreuş (cott. Arad), e alegere de primar. Solgăbirăul Csukai nu vrea să accepte de candidat pe Iosif Matia pe care–l cerea poporul, ci face primar pe Florea Dica Pârvu, cel dat cu Ungurii. Poporul nemulţumit protestează. Jandarmii la ordinul lui Csukay trag asupra mulţimii. Gloanţele ucid 4 oameni, rănesc greu 10 şi rănesc uşor vreo 30. Ancheta, natural, stabileşte că jandarmii „se apărau”.

14 Mai:

Dr. Cassiu Maniu e osândit în Cluj la 1 an temniţă şi 200 coroane amendă, pentru „agitaţii în contra ideii de stat maghiar”.

15 Mai:

Preotul Iosif Stupineanu, din Bârcea Mare (cott. Hunedoara), e osândit în Deva la 3 luni temniţă şi 100 coroane amendă, pentru că a spus copiilor din satul său românesc să–l salute numai româneşte, şi astfel a făcut „agitaţie împotriva limbii maghiare”.

16 Mai:

Ziarul „Tribuna” din Sibiu, e osândit la 8 luni temniţă şi 800 coroane amendă.

16 Mai:

Părintele Ion Moţa, redactorul „Libertăţii” din Orăştie, e osândit în Cluj la 1 an temniţă ordinară şi 1000 coroane, pentru articolul „A murit Matia şi cu el şi dreptatea”.

12 Septembrie:

Moldovan e osândit în Cluj la 3 luni temniţă şi 500 coroane amendă pentru articolul „Mene–Tekel–Fares” publicat în „Tribuna” din 8 Februarie.

12 Octombrie:

În Sf. Niculae Mare (cott. Torontal), sunt osândiţi la câte 2 zile închisoare şi câte 100 coroane amendă: Dr. N. Oprean, preoţii T. Oprescu şi Ioan Petrovici şi învăţătorul I. Lipovan; laolaltă, 8 zile temniţă şi 400 coroane amendă, pentru tricolor la chiotoare.

11 Noiembrie:

Iuliu Ioanovici, redactor la „Libertatea” din Orăştie, e osândit în Cluj la 5 luni temniţă ordinară pentru „agitaţie împotriva statului maghiar” săvârşită în articolul „Sus inimele voastre!”.

11 Noiembrie:

Silvestru Moldovan, redactor la „Tribuna”, e osândit la 50 zile temniţă ordinară,

pentru că a reprodus din ziarul bucureştean „Conservatorul” o moţiune

de protestare împotriva Ungurilor publicată de studenţimea din Bucureşti.

1904

16 Martie:

Moldovan e arestat, dus sub escortă la Cluj, de acolo la Seghedin ca să–şi facă osânda în temniţă pentru agitaţiile săvârşite.

24 Aprilie:

În Aleşdi (cott. Bihor), Românii şi socialiştii veniţi în număr mare la o adunare koşutistă nu vor să asculte pe oratorii unguri şovinişti. Jandarmii şi husarii unguri şarjează şi împuşcă asupra lor. Se face un măcel îngrozitor. Însă nici unui jandarm şi husar nu i se întâmplă nimic. În schimb din marea mulţime românească şi socialistă rămân morţi 23 de inşi, greu răniţi 30 dintre care au mai murit 7, iar uşor răniţi peste 100.

Sâmbăta Paştilor:

Birăuţiu, editor al „Poporului Român” e osândit la 60 coroane pentru agitaţie prin ziarul său.

Dumineca Paştilor:

În Lăpuşnic (cott. Hunedoara) faurul Ion Gavrilă a dus la biserică o lumânare cu panglicuţă tricoloră, care fu confiscată. Îndată după liturghie au sosit la casa lui jandarmii şi notarul, care–i răscoliră toată casa căutând după vreo altă panglicuţă tricoloră, îl bătură şi îl deteră pe mâna judecătoriei.

A doua zi de Paşti:

Opt „căluşari” din Batiz (cott. Hunedoara), anume: Petre Munteanu, vătav, Nic. Ardeleanu, Mihai Petroiescu, Ion Predone, Nic. Bucşa, Mih. Frenţoniu, Aron Munteanu şi Mihai Cirlea, obţinură voie să joace în orăşelul Hunedoara „Căluşerul” şi „Bătuta”. Cu toate acestea pe stradă fură arestaţi, descinşi de brânele tricolore şi duşi la poliţie. Peste 8 zile fură pedepsiţi pentru „agitaţie” la câte 2 coroane amendă şi 6 ore închisoare.

13 Mai:

Moldovanu e osândit în Cluj la 4 luni temniţă şi 1000 coroane amendă, pentru câteva articole de istorie popularizată „Despre originea noastră”, publicate în „Foaia Poporului” din Sibiu.

26 Octombrie:

Sever Bocu, redactor la „Tribuna” din Arad e condamnat în Oradea Mare la 14 zile temniţă ordinară şi 500 coroane amendă, pentru că într–un articol a „ofensat” pe solgăbirăul Hadfi.

2 Noiembrie:

Pretorul (solgăbirăul) din Ilia Mureşană (cott. Hunedoara), Hoehn Karoly întâlneşte pe drumul dintre Branicica şi Bretea doi ţărani români din Târnave, mergând încet pe lângă carul lor cu roata ruptă. După ce trecuse de ei, se întoarce cu capul şi strigă să oprească. Aceştia necunoscându–l, nu opresc. El se întoarce, sare la ei cu revolverul, aduce doi jandarmi şi–i arestează. Pedepseşte apoi pe bieţii oameni cu câte 160 coroane pentru „nesupunere în faţa autorităţilor!”

26 Decembrie (Crăciun):

Ion Iuga din Bretea (cott. Hunedoara), e osândit la 10 zile temniţă şi 100 coroane amendă, pentru că a îndemnat pe cei din satul său „să se feriască de streini şi să nu se vândă la alegeri”, a făcut agitaţie împotriva „naţiunii maghiare” şi „statului naţional maghiar”.

1905

16 Februarie:

În Cehul Silvaniei (cott. Sălagiu) alegere de deputat. Cetele de bătăuşi unguri organizate de autorităţile ungureşti împotriva noastră, atacă necontenit cu parii pe alegătorii români, care vor să voteze cu candidatul nostru. Preşedintele alegerii nu vrea să intervie pentru ordine. Derbedeii unguri sub ochii jandarmilor, care râdeau, năvăliră asupra Românilor, schilăviră vreo 30 de inşi şi sparseră capul preşedintelui Partidului Naţional Român, Gheorghe Pop de Băseşti, biet moşneag de 70 ani. Preşedintele alegerii zâmbi şi dispuse ca toţi alegătorii români să fie arestaţi. Prin aceasta îi împiedica şi de a mai merge să voteze.

19 Februarie:

Iuliu Ioanovici, redactor responsabil la „Libertatea”, e osândit pentru poezia „Roata de la Belgrad” a lui V. Moldovanu, la 1 an temniţă şi 1000 coroane amendă.

12 Martie:

Pentru o demonstraţie împotriva piesei antiromâneşti „Elnemult harangok” („Clopote Amuţite”) de V. Rakosi, sunt pedepsiţi în Oradea Mare cu câte 100 coroane studenţii: B. Ciavici, D. Truţa, Alexandru Stoinescu, Aug. Bardoşi şi Iustin Nemeth: 500 coroane.

17 Aprilie:

Pentru articole publicate în „Drapelul” din Lugoj sunt osândiţi în Timişoara: Mihail Gaşpar la 10 luni temniţă, Dr. Şt. Petrovid la 6 luni şi Dr. Cornel Jurca la 8 luni, precum şi împreună la 1000 coroane amendă, pentru că „agitau împotriva națiunii maghiare”.

19 Aprilie:

Preoţii I. Săcărea din Jibot (cott Hunedoara), şi I. Moţa din Orăştie, sunt pedepsiţi cu câte 14 zile temniţă, câte 50 coroane amendă şi cu pierderea drepturilor cetăţeneşti pe un an, pentru că au făcut „agitaţie” de pe amvon citând o vorbire a dlui Dr. Aurel Vlad.

19 Iulie:

Silvestru Moldovan, redactor la „Foaia Poporului” e pedepsit pentru articole politice, cu 400 coroane.

5 Decembrie:

Ziarele ungureşti înregistrează o mulţime de ştiri născocite despre o răsvrătire a Românilor. Guvernul ticseşte satele româneşti cu jandarmi şi soldaţi unguri. Bătăile şi schingiuirile se ţin lanţ. Ziarul „Poporul Român” e condamnat e condamnat în Budapesta la o amendă de 500 coroane pentru „agitaţii”.

1906

22 Ianuarie:

Russu–Şirianu, pentru cartea „Românii din statul ungar” e pedepsit cu 40 coroane.

27 Februarie:

Petru Crina Damaschin e pedepsit cu 7 zile temniţă, pentru o poezie poporală publicată în „Poporul Român”.

27 Februarie:

Avram Indreica, redactor responsabil la „Tribuna”, e condamnat în Oradea Mare la 6 luni temniţă, pentru articolul „Din valurile politice”.

17 Aprilie;

În Birchiş (cott. Caraş–Severin) jandarmii împuşcă asupra oamenilor, fiindcă aceştia nu se lăsau capacităţi să voteze la alegeri pentru candidatul ungur: un mort, un grav rănit.

22 Aprilie;

Sever Secula, profesor, e osândit în Oradea Mare la 200 coroane pentru articolul „Canal şi beton” publicat în „Tribuna” din Arad.

27 Aprilie:

Russu–Şirianu, pentru cartea „Românii din statul ungar” e pedepsit cu

40 coroane.

27 Februarie:

Petru Crina Damaschin e pedepsit cu 7 zile temniţă, pentru o poezie poporală publicată în „Poporul Român”.

27 Februarie:

Avram Indreica, redactor responsabil la „Tribuna”, e condamnat în Oradea Mare la 6 luni temniţă, pentru articolul „Din valurile politice”.

17 Aprilie;

În Birchiş (cott. Caraş–Severin) jandarmii împuşcă asupra oamenilor, fiindcă aceştia nu se lăsau capacităţi să voteze la alegeri pentru candidatul ungur: un mort, un grav rănit.

22 Aprilie;

Sever Secula, profesor, e osândit în Oradea Mare la 200 coroane pentru articolul „Canal şi beton” publicat în „Tribuna” din Arad.

27 Aprilie:

În Amaţi (cott. Sătmar) Ungurii ucid noaptea cu securile pe Gheorghe Conci, Ion Suta şi Iosif Dragoş, care făceau propagandă pentru alegerea candidatului român. Cu toate acestea în comună nu s–a trimis nici un jandarm, ci ţăranii români au rămas şi pe mai departe expuşi bătăuşilor unguri.

29 Aprilie:

În Cehul Silvaniei, în ziua alegerilor pentru parlament, Ungurii cu voia jandarmilor tăbăresc asupra alegătorilor români şi omoară în bătăi pe Demetriu Pop, preot în Motiş, pe Iacob Botiş, alegător din Năprade şi încă un alegător. Lor însă nu li se întâmplă nimic. Nici măcar anchetă nu se face.

29 Aprilie:

În Corni (cott. Sălagiu), jandarmii împuşcă pe mai mulţi ţărani care nu voiau să rămână acasă, ci fiind alegători voiau să vie cu orice preţ la Şomcuta Mare, să voteze pentru dl. Dr. Al. Vaida. Au rămas morţi Ion Gonţ şi Niculae Pop al lui Costa, iar răniţi: Zaharia Pop, Costan Berţ şi Ion Costin.

9 Mai:

În Baia Mare alegătorii şi bătăuşii unguri încurajaţi de jandarmi atacă noaptea pe Români chiar şi în casă. 6 Români sunt ucişi, 3 răniţi de moarte, şi mai mulţi răniţi uşor. A doua zi a aflat (?) şi jandarmeria ce s–a întâmplat în decursul nopţii. Arestează 27 de Unguri, dar le dă iarăşi drumul căci trebuiau să voteze.

16 Mai:

În Dobra alegere de deputat. În decursul votării preşedintele vede că voturile lui Dr. Aurel Vlad sporesc înspăimântător, şi canditatul ungur e învins. Suspendă deci votarea şi dă ordin jandarmilor să împrăştie pe Români şi să–i împiedice de a mai veni la urnă. Aceştia se năpustesc cu baionetele şi paturile puştilor asupra Românilor, care veneau în şiruri frumoase la vot. Un bătrân e ucis, fiind lovit în cap şi în piept cu paturile puştilor. Mai mulţi sunt răniţi. Jandarmii vorsă tragă şi focuri. Barbaria aceasta revoltă însă adânc pe comandantul detaşamentului de infanterie venit din Orăştie pentru menţinerea ordinii. Acesta îi opreşte de a trage şi dă ordin oamenilor săi să dezarmeze cele două plutoane de jandarmi fără simţ omenesc.

7 Iunie:

E învinovăţit cu „agitaţie” întreg corul bisericesc din Vermeş (cott. Caraş–Severin) pentru că nu are statute aprobate de ministrul de interne. Sunt pedepsiţi cu toţii: N. Bolboca, preotul, cu 5 zile temniţă şi 100 coroane amendă, losif Miclău, învăţătorul, cu 5 zile şi 100 coroane, iar ceilalţi 35 inşi cu câte 1 zi şi 10 coroane; laolaltă 45 zile temniţă şi 550 coroane amendă.

1 Iulie:

„Curia” (Curtea de casaţie) aprobă sentinţa adusă ca părintelui Ioan Moţa să i se retragă pentru totdeauna ajutorul de la stat sau congrua ce i se cuvine ca preot, şi niciodată să nu i se mai dea acest ajutor, oriunde ar fi dânsul în funcţie.

8 August:

Pretorul (solgăbirăul) din Ilia Mureşană pedepseşte cu câte 1 zi închisoare şi 10 coroane amendă pe Ana Moisescu, Savia Poliac, Neta Poliac, Savia Poliac a lui Mihai şi pe Damaschin Crişan, toţi din Ilia, pentru că au avut tricolor românesc la cămeşi.

14 August:

Simeon Blajovan, preot în Hodoş, e osândit la 1 lună temniţă şi 10 coroane amendă, pentru „violenţă” faţă de autorităţi în decursul alegerilor parlamentare.

18 August:

Traian Gaşpar, preot în Hezeriş, (cott. Caraş–Severin) e osândit pentru aceeaşi vină la 10 zile temniţă şi 800 coroane amendă.

17 Septembrie:

Surorile Maria şi Simina Boboc din Ilia Mureşană sunt pedepsite de pretorul din Ilia cu câte 5 zile temniţă, pentru că au avut panglică tricoloră în păr.

24 Septembrie:

Şt. C. Pop e osândit în Cluj la 3 luni temniţă şi 800 coroane amendă, pentru 2 articole publicate în „Libertatea”.

24 Septembrie:

Avram Indreica, e osândit în Oradea Mare la 7 luni temniţă şi 1200 coroane amendă, pentru 2 articole apărute în „Tribuna”.

27 Octombrie:

Fetiţa Marta Colibaş din Ilia, e pedepsită de pretor cu 10 zile temniţă şi 50 coroane amendă, pentru că a avut o panglicuţă tricoloră în păr.

30 Octombrie:

Avocatul Dr. Şt. Rozvan din Ilia, e osândit la 15 zile temniţă şi 200 coroane amendă, pentru că florile cu care îşi decorase poarta erau în cele 3 culori din tricolorul românesc.

2 Noiembrie:

Sunt daţi în judecată 13 ţărani din Agherat, pentru că au cântat „Deşteaptă– te Române”.

18 Noiembrie:

Aurel C. Domşia, redactorul „Unirii” din Blaj, e osândit în Cluj la 8 luni şi 1200 coroane, pentru „agitaţie anti–patriotică prin presă”.

18 Noiembrie:

„Tabla regească” (Curtea de apel) din Timişoara aprobă sentinţa tribunalului din Lugoj, care osândise pe preotul Traian Gaşpar la 10 zile, 40 coroane şi pierderea slujbei pe răstimp de 1 an, pentru „agitaţii”.

19 Noiembrie:

Neamţu, învăţător, în Plescuţa (cott. Arad), e osândit la 2 zile închisoare, pentru „agitaţii”.

Septembrie – Decembrie:

Corurile şi societăţile care au luat parte la serbările naţionale din 1906 în Bucureşti şi la expoziţia de atunci sunt supuse la o mulţime de şicane şi pedepse pentru „agitaţie” şi „trădare de patrie”.

12 Decembrie:

Încep prigoniri împotriva profesorilor de la liceul românesc din Beiuş, pentru că au vizitat expoziţia din Bucureşti.

12 Decembrie:

Tenca din Tăuţi (cott. Arad) e osândit în Oradea Mare la 8 luni temniţă şi 500 coroane amendă, pentru „agitaţii”.

20 Decembrie:

Daniil Iliescu, învăţător, e osândit în Timişoara la 14 zile şi 20 coroane.28 Decembrie: În Arad sunt osândiţi pentru agitaţii: G. Roşu din Pâncota, la 14 zile şi 100 coroane, Dr. Iacob Hotăran, avocat în Siria, la 24 zile şi 100 coroane, I. Iercoşan, preot în Pâncota, la 14 zile şi 100 coroane.(ancheteonline)

Distribuie

Lasă un comentariu

Top